Şi pentru că e primăvară, şi pentru că soarele e mai generos, şi pentru că zilele acestea parcurile sunt invadate cu o mulţime de copilaşi care aleargă şi strigă în voie, azi vorbim despre ei.
Vreau să vă împărtăşesc cîteva idei şi experienţe pentru a creşte un copil care să aibă grijă de natură şi să ducă un mod sănătos de viaţă . Pînă la urmă va fi alegerea lor, dar acum, cît sunt mici, noi părinţii suntem exemplul şi reperul lor de viaţă.
Fiecare copilaş este diferit, cu caracter încă din burtică, dar stilul de viaţă pe care îl va avea depinde extrem de mult de părinţi.
La ce vîrstă facem cunoştinţă copilului cu natura ? Răspunsul e simplu ! Din primele zile de viaţă. Cea mai bună şcoală pentru ei este comportamentul nostru şi micul efort pe care trebuie să-l depunem este comunicarea. Tot ce trebuie să facem este să le explicăm ce facem şi cît mai des sa-i implicăm în activităţile noastre.
Copilul pînă la 3 ani !
Din primele zile facem plimbări cu bebeluşul. Aşa face el cunoştinţă cu tot ce-l înconjoară. În această perioadă mama îi poate vorbi despre orice : despre păsărele, despre cum înverzesc copacii, ce sînt fulguşorii, cum cad frunzele, cum încălzeşte soarele.
Pînă la vîrsta de trei ani copilul are nevoie să atingă tot ce vede, pentru a percepe pentru a învăţa. Nu vă fie frică sa-l lasaţi liber sa calce într-o băltoacă, să ridice frunze sau pietre de pe jos, să ia în mîină o buburuză sau un melc, să înoate prin zăpadă…Un copil nu se va îmbolnăvi după contactul cu cîteva bacterii ci din contra îşi va întări imunitatea.
Pe timp de vară lasaţi-i desculţi în iarba, în nisip, pe pietricele, în grădina bunicilor. Nu uitaţi să comentaţi şi să explicaţi tot ce vede sau tot ce atinge copilul dvs. Această avalanşă de experienţe senzoriale, emoţionale şi motorice contribuie la dezvoltarea copiilor.
O altă experienţă este hrana. Obişnuiţi copilul cu fructele şi legumele de sezon. Evitaţi sa-i daţi căpşune în ianuarie, astfel el va creşte un adept al produselor cultivate natural şi nu celor forţate.
Petreceţi cît mai mult timp cu toată familia ! Faceţi plimbări în orice anotimp ! Ieşiţi cît mai des din zona dvs de confort şi exploraţi spaţii noi ! Comunicaţi cu copiii şi evitaţi telivizoarele, calculatoarele, tabletele şi telefoanele mobile.
Copii pînă la 10 ani !
Sînt deja mai mari, pot să-şi exprime gîndurile şi dorinţele, să menţină un dialog. E timpul sa le deprindeţi cîteva obiceiuri cotidiene în casă şi în stradă. Nu uitaţi să explicaţi pentru ce e necesară acţiunea respectivă, care pot fi bineficiile şi riscurile :
- Să nu lase să curgă apa cînd nu este nevoie ( primul exemplu – pînă copilul se spală pe dinţi.)
- Să stingă lumina în încăperile unde nu este nimeni
- Să stingă televizorul sau calculatorul dacă nu-l mai foloseşte
- Să nu irosească mîncarea şi să manînce sănătos
- Să încerce să trieze gunoiul. Cele mai simple mişcări – cîteva coşuri în casă care să fie semnate chiar de copil : unul pentru hîrtie, altul pentru plastic
- Să fie numit șef pe plante, să le dea apă şi să le şteargă de praf
- Să aibă un animal de companie de care să aibă grijă
- Să recicleze cu părinţii diferite materiale sau obiecte. De exemplu, din cărţile rupte de cînd era bebeluş să facă lucrări pentru grădiniţă, în loc să folosească imagini tipărite din nou.
Pentru plimbările în aer liber, atrageţi atenţia copiilor la gunoiul aruncat pe jos. Pe cît e de posibil, cu o mănuşă sau cu mătura strîngeţi faţă de el, sticlele, pungile sau pachetele de ţigări aruncate lîngă bloc. La fel faceţi şi la terenul de joacă. Dacă aţi încercat să aruncaţi ceva la tomberon şi aţi rata coşul, nu ezitaţi să ridicaţi gunoiul şi să mai faceţi o încercare. Într-un moment copilul va face la fel, fără nici măcar să-i atenţionaţi acest lucru.
Mergeţi la magazin cu pungi din stofă. Aveţi una şi pentru copil. Ei au o dorinţă enormă să ne fie de ajutor şi tot ce fac este pentru a ne demonstra cît sunt ei de buni !
Copii după 10 ani !
Profitaţi de timpul petrecut alături de copii. Alegeţi activităţi de familie în aer liber, care să vă fie interesante la toţi. Mergeţi la ciuperci, exploraţi pădurile, faceţi sport, amenajaţi o grădină…
Chiar dacă pare a fi plictisitor şi pentru tocilari încurajaţi copiii să frecventeze activităţi extraşcolare ce au tangenţă cu natura.
Cel mai relevant exemplu, unul personal, pentru vîrsta respectivă sunt cercurile micilor turişti. Este o denumire ce vine din Uniunea Sovietică, o analogie a Boy Scouts din America.
Din clasa a 7-a, aveam o echipă formată, fiecare cu responsabilităţi : unul era medic, altul trebuia să cunoască toate plantele, altcineva era responsabil de tehnica securităţii. În fiecare an trăiam cîte o săptămînă în pădure, în corturi, unde ni se dezvolta spiritul de competitivitate, responsabilitate şi respectarea legilor naturii. De atunci am învăţat :
- Să nu taiem copacii pentru foc dar să strîngem crengile uscate de pe jos
- Să nu lăsăm gunoiul în păduri
- Să facem focul în instalaţii speciale şi să nu distrugem solul
- Să preţuim apa, care era foarte departe şi foarte greu de adus
- Să nu irosim produsele alimentare
Atît de mult mi-au intrat aceste obiceiuri în sînge că nici nu pot să procedez altfel.
Acum încerc să-mi învăţ copii să crească fericiţi, să poată să se bucure de orice ghiocel, de ploaie, de fiecare fulg de zăpadă, de cireşele din pom şi de razele de soare care îi trezesc dimineaţa.
