În 2013, Moldova a produs peste 800 mii tone de deșeuri menajere, 90 la sută din ele au fost depozitate fără a fi reciclate, iar 60 la sută sunt resturi alimentare. Datele statistice mai spun că un locuitor al mediului urban produce zilnic circa 1 kg de deșeuri, iar un locuitor al mediului rural aproximativ 500 grame.
Potrivit unui studiu de performanţe în domeniul protecţiei mediului, realizat de Comisia Economică pentru Europa a ONU, arată că volumul total al deșeurilor a început să scadă din 1997, atunci când stocul total al deșeurilor era de 9 milioane tone, datorită sporirii reciclării. Iar prognozele arată cifre deloc îmbucurătoare, deoarece o dată cu creșterea PIB-ului, producerea deșeurilor menajere va crește.
Lăsând cifrele să vorbească, se creează un tablou deloc atractiv, iar problemele de ordin ecologic se văd și cu ochiul liber. Statisticele avertizează, însă nu rezolvă problema. Chiar dacă se implementează zeci de proiecte de gestionare și reciclare a deșeurilor, problema lor rămâne nesoluționată din cauza consumatorului neimplicat și iresponsabil. Nerealizând gravitatea problemei, omul aruncă deșeurile la coșul de gunoi fără a fi sortate, sau mai rău, acesta lasă direct în natură adevărate bombe.
Ceea ce trebuie să facă fiecare dintre noi e să ajute autoritățile să lupte cu deșeurile. Cum? Simplu, în primul rând să sorteze deșeurile conform tomberoanelor, iar dacă stă la curte să se implice singur în procesul reciclării, un exemplu ar fi crearea compostului din resturile alimentare, despre care am scris puțin aici.
Pentru a vă convinge de gravitatea problemei, vă oferim câteva cifre necunoscute încă, descoperite într-un studiu de specialitate de către portalul www.consogoble.com. Potrivit studiului, aruncarea deșeurilor direct în mediul înconjurător are urmări grave, deoarece descompunerea acestora în mod natural, poate fi extrem de lent, având în vedere din ce sunt compuse acestea. Procesul poate dura de la săptămâni până la secole.
- Hârtie igienică: de la 2 săptămâni până la o lună
- Coaja de măr: de la 1 la 5 luni
- Coji de legume și fructe: de la 3 la 6 luni
- Coperta de cărți și reviste: 3 luni
- Bumbacul : 5 luni
- Sacoșele de hârtie : 5 luni
- Hârtia de ziar: de la 6 și 12 luni
- Capăt de țigară: de la 1 la 2 ani
- Cutia de lapte: 5 ani
- Guma de mestecat: 5 ani
- Uleiul pentru motor: 5-10 ani
- PET: 10-100 de ani
- Cutie de conservă: 50 ani
- Anvelope de cauciuc: 100 ani
- Absorbante și scutece: 450 – 800 ani
- Punga de plastic: 100 – 1 000 ani
- Sticle de plastic: 100 – 1 000 de ani
- Cartuș de cerneală: 400 – 1 000 ani
- Card de telefon: 1 000 ani
- Polistirenul: 1 000 ani
- Sticla: până la 4000 ani
- Acumulator cu Mercur: veșnicie
Astea sunt doar câteva dintre deșeurile pe care noi, oamenii le aruncăm sau lăsăm inconștient sau nu în mediul înconjurător. Ce bine ar fi dacă, nu am mai arunca la nimereală, am fi mai responsabili în propria locuință și am ajuta autoritățile să-și facă lucrul!
Natura ar fi mândră de noi!
Update: Jurnalul Verde investighează impactul legii privind interzicerea distribuirii gratuite a pungilor de plastic și vă invităm să participați la un sondaj. Fiți cetățeni responsabili!
Loading ... 
